X

Cere oferta

Denumire firma / Nume persoana fizica:
 
Nume prenume reprezentant / Functia:
 
Tip cerere:
 
Adresa obiectivului pentru care se solicita cererea de oferta:
 
Suprafata obiectivului interior / exterior (m.p.):
 
Tipul activitatii desfasurate:
 
Telefon / Fax:
 
E-mail:
   
Alte informatii:

»
Deratizare » Cum recunoastem daunatorul?

Cum recunoastem daunatorul? 

NR. CRT. SPECIA             CARACTERISTICI                
1.
Rattus norvegicus norvegicus
sau
Rattus rattus  norvegicus 
                          
( sobolanul cenusiu )
 
Rattus Norvegicus Norvegicus - Tratamente Sobolani
  • originar din China, sobolanul cenusiu este raspandit acum pe toate continentele;
  • are o lungime de 23-28 cm si o greutate medie de 200-450 g;
  • culoarea originala a blanii sobolanului in salbaticie este brun inchis in amestec cu negru. In urma cresterii in captivitate au aparut si alte culori: negru, albastru-gri, scortisoara, alb etc;
  • speranta de viata este de circa 2-3 ani;
  • este foarte activ in timpul noptii si deosebit de inteligent;
  • in tara noastra se intalneste peste tot in preajma colectivitatilor umane. Cel mai adesea poate fi intalnit in retelele de canalizare, zonele de depozitare a gunoiului, subsolurile tehnice si aproape oriunde gaseste hrana si adapost;
  • traiesc de obicei in grupuri mari;
  • femelele se imperecheaza pe tot parcursul anului, putand naste de circa 7 ori intr-un an, cate 7-8 pui;
  • ating maturitatea sexuala la 3-4 luni;
  • obisnuiesc sa isi sape galerii si isi construiesc cuiburi de obicei in preajma unei surse de apa. Sunt foarte buni inotatori;
  • au o abilitate deosebita in a memora traseele prin retelele de canalizare sau prin galerii;
  • ierarhia in interiorul grupurilor este dictata in functie de masculul cel mai dezvoltat;
  • au simtul mirosului si cel tactil foarte dezvoltate;
  • au un regim de hranire omnivor: se pot hrani chiar cu soricei, pasari, soparle, pesti;
  • unii cercetatori afirma ca sobolanul cenusiu a cauzat in ultimii 1000 ani mai multe decese decat toate razboaiele si revolutiile purtate pana in prezent;
  • are un rol deosebit in raspandirea unor boli precum: ciuma, lepra, tifosul si turbarea;
     2. Rattus rattus
(sobolanul negru de casa)

Rattus rattus
  • este o specie deseori confundata cu Rattus norvegicus, de care se deosebeste prin dimensiunile mai mici, colorit si aspectul craniului;
  • are lungimea corpului de circa 24 cm, iar coada de 24—28 cm, fiind alcatuita din 200 — 260 inele solzoase;
  • greutatea medie este de 250 g. Botul este ascutit, ochii si urechile mari;
  • culoarea blanii este cafenie-negricioasa pe partea dorsala si cenusie-negricioasa pe cea ventrala, fara ca intre cele doua zone sa existe o linie de demarcatie;
  • In tara noastra este destul de rar, cel mai adesea fiind intilnit in sudul tarii, de-a lungul teritoriului, si in Dobrogea;
  • se stabileste adesea pe linga locuinte, silozuri, depozite de seminte si fructe;
  • este omnivor, dar hrana vegetala predomina. Consuma in primul rind cereale, dar si larve, insecte adulte si vertebrate mici;
  • femela fata de 3 — 4 ori intr-un an cite 7 — 9 pui;
  • nu isi face galerii, cuibul fiind adesea injghebat la suprafata solului sub gramezi de lemne, in magazii si depozite;
  • este daunator prin cantitatile mari de cereale pe care le consuma;
  • este purtator a numeroase boli, indeosebi a ciumei, ca rezervor secundar transportand ectoparazitii infectati (puricele Xenopsylla cheopis)
    3.  Arvicola terrestris
( sobolanul de apa )

Arvicola Terrestris - Tratamente Daunatori - Sobolanul de Apa
  • se diferentiaza de restul sobolanilor si de soareci prin botul bont, urechile mici si coada scurta;
  • capul si trunchiul au o lungime medie de 130-180 mm iar coada 80-100 (rar 150) mm. Are un corp îndesat, capul mare, cu ochi si urechi mici, ascunse în blana. Spatele cafeniu-ruginiu întunecat, catre coada cu numeroase pete negricioase. Laturile corpului cafenii-roscate. Ventral cenusiu întunecat, mai mult sau mai putin cu luciu roscat, sau galbui;
  • este raspandit în toata regiunea palearctica. La noi aproape în toata tara, pe lânga râuri linistite si ape statatoare, din zona de ses si de deal pâna în Subcarpati si chiar mai sus. Specia consuma de obicei morcov, patrunjel, sfecla, ceapa, cartofi, radacinile fragile ale arborilor, din care îsi face provizii. Galeria si-o construieste la marginea apei cu o iesire în apa si una sau doua pe uscat. Iarna, consuma icrele pestilor si chiar pesti mici;
  • este confundat adesea cu sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus), care frecventeaza uneori aceleasi locuri;
  • se reproduce din martie-aprilie pâna în septembrie. Femela naste de 2-4 ori pe an câte 2-7 (8) pui;
    intrucât mediul, sexul si vârsta influenteaza mult coloratia, se întâlnesc exemplare de la cenusiu-cafeniu deschis pâna la negru-curat (cenusiu-cafeniu-galbui, cenusiu-cafeniu, cafeniu-ruginiu deschis, cafeniu-ruginiu închis, cafeniu-negru).
  • are rol important in transmiterea leptospirozei, tularemiei si a altor boli.
    Dupa altitudine si mediu, la noi in tara se disting 3 subspecii:
 
     a. Ar. ter. terrestris, o rasa de ses, raspândita aproape în toata tara, prin regiuni umede, mai putin în malurile apelor. Face musuroaie asemanatoare cu ale cârtitei, cu care este confundata deseori. Parul neted si scurt. Dorsal cafenie-roscata cu irizatii întunecate; ventral cenusie-galbuie. Capul + trunchiul 140-160 mm; coada 70-90 (100) mm; craniul 38-40 mm;

    b. Ar. ter. amphibius, cea mai raspândita rasa din România. Traieste pe marginea apelor lin curgatoare sau a celor statatoare cu o vegetatie acvatica bogata. În general mai rosiatica decât cealalta rasa; dorsal cafenie-rocata închis; ventral cenusie-galbuie; coada, dorsal, cafenie închis, ventral cenusie. Parul lucios, bogat si mai lung. Este cea mai mare dintre rasele noastre de sobolani de apa. Capul si trunchiul au în medie 190 mm. Produce distrugeri prin roaderea radacinilor copacilor. Foarte rar construieste musuroaie;
 
    c. Ar. ter. schermann, o rasa de altitudine, semnalata in câteva puncte din regiunea subcarpatica, la 400-1200 m, în pasuni si pajisti umede, prin culturi de trifoi, lucerna, livezi cu pomi fructiferi. Talia în general mai mica, dar robusta fata de celelalte rase; capul si trunchiul au o lungime medie de 160 mm; coada 70-85 mm. Mai mult nocturna. Se hraneste cu radacinile plantelor spontane sau cultivate (hamei, mazare, cartofi, morcovi, sfecla, varza).
      4.
Microtus arvalis
(soarecele de camp)

 
Microtus arvalis - Tratamente Soareci de Camp
  • are corpul mai robust decat cel al soarecelui de casa, cu lungimea de 9—13 cm
  • coada este relativ scurta, avand doar 2,5 —4,5 cm
  • picioarele sunt scurte
  • transmite numeroase boli printre care leptospiroza, tuleremia, trichineloza, febra Q
      5.  
Mus musculus (soarecele de casa):

Mus musculus - Tratamente Deratizare Soareci de Casa
 
  • bot alungit, urechi mari, ochi proeminenti, picioare scurte.
  • coada, lunga de pana la 10cm, este aproape in intregime lipsita de par
      6.
Mus musculus spigelus
(soarecele de gradina):
 
Mus musculus spigelus - Deratizari Soareci de Gradina
  • are lungimea corpului de 7—10 cm
  • coada este alcatuita din 150 — 200 inele solzoase. Atinge greutatea de 12—36 g
  • are botul subtire cu vibrize lungi si aspre.



Copyright © Coral Impex 2016 Web Design by Softimpera
Cum recunoastem daunatorul? - Coral Impex